Motto:


Menirea dintai a femeii este de a da nastere. Numai asa viata isi justifica continuitatea...







Menirea de mama este poate cel mai greu, profund si responsabil dar din tot ce poate fi oferit de viata. O lupta continua intre fericire, suferinta, este de la sine inteles ca a da viata este cel mai dificil si cel mai nobil examen sustinut de femeie. A fi mama este tocmai rezultatul acestui examen.







Ce fel de mama sunt? Alegerea este in bratele tale...doar deschide-ti sufletul, priveste-l si o sa simti!







Nenumaratelor femei care aleg aceasta provocare: misiunea de mama...







(De la un suflet de mama...)







sâmbătă, 23 ianuarie 2010

ALAPTAREA

ALAPTAREA
1. Importanta alimentatiei la san
- Compozitia laptelui matern
- Metode de alaptare la san. Educatie
- Legatura senzoriala intre mama si copil in timpul alimentatiei la san
- Contraindicatiile alaptarii la san
Contraindicate mamei in timpul alaptarii
2. Probleme si accidente intalnite in timpul alimentatiei la san
- Necesitatile nutritive ale sugarului si copilului mic.
- Alimentatia artificiala: exemple de lapte "bun" de provenienta animala si lapte praf; practica alimentatiei artificiale(tehnica, prepararea, igienizare biberoane, tetine, conduita in alimentatia artificiala, supravegherea atenta, suplimentarea alimentatiei artificiale).
- Tulburari de alimentatie(anorexia la sugar).



IMPORTANTA ALIMENTATIEI LA SAN
Pornind de la ideea ca laptele de mama este un "aliment viu" si de la zicala "Inima si laptele de mama sunt de neinlocuit!", sa incercam sa intelegem de ce se acorda o importanta vitala alaptarii la san.


Compozitia laptelui matern:
proteine 1,2-1,7g/dl, din care cazeina este circa 50%, restul fiind lactalbumina si mai putina lactoglobulina;
lipide(grasimi) 3,4g/dl;
lactoza 7g/dl;
saruri minerale 0,2g/dl;
kilocalorii 67%;
raportul protide:lipide:glucide este de 1:2:4;
laptele este albuminos, raportul Ca:P este de 2:1
Laptele matern din zilele 1-6 dupa nastere se numeste colostrum, intre zilele 6-14 devine lapte de tranzitie, iar dupa 14 zile este considerat lapte matur.


De ce trebuie incurajata alaptarea la san in primele 6 luni de viata, ce calitati de neinlocuit are?
- Compozitia biochimica il face sa fie perfect pentru nevoile nutritive, precum si pentru fiziologia digestiva ale nou-nascutului si sugarului;
- Omologia mama-sugar este perfect satisfacuta de compozitia laptelui, prin factorii imunologici si tipul de flora intestinala. Nu exista un alt lapte care sa aiba aceste componente unice imunochimice, celulare, biochimice;
- Secretia si variabilitatea lactata se adapteaza permanent nevoilor sugarului;
- Factorii de crestere prezenti in laptele matern sunt unici, la fel si efectele contraceptive;
- Legaturile senzoriale, afective si educative stabilite intre mama si copil sunt pierdute daca se alege alaptarea artificiala.


Factorii de aparare din laptele matern transforma laptele intr-un lichid biologic viu, care se adapteaza la mediul microbian matern si asigura copilului nevoia de factori antiifectiosi generali si specifici. Este un important factor de prevenire a alergiilor alimentare si infectiilor, prin lipsa proteinelor alergizante(cele ce se gasesc in laptele de vaca), specifice speciei umane sunt cazeina si albumina, care nu produc alergii. In timpul procesului de maturare a sistemului imunitar al sugarului, laptele matern ii aduce protectia imunologica necesara prin 3 factori importanti: agentii antimicrobieni, antiinflamatori si imunomodulatori.
Constituentii complexului imun al laptelui uman sunt prezenti de-a lungul lactatiei, cele mai mari concentratii ale majoritatii imunoproteinelor se gasesc in colostrum(scad in primele 3-4 luni, raman la nivelul respectiv pana in momentul intarcarii cand se produce o noua crestere).


Proprietatile factorilor antimicrobieni din laptele de mama, cei ce-i confera atributia de "specie": rezistenta la enzimele digestive, protectie fara declansarea reactiilor inflamatorii, compensarea incapacitatii sugarului de "a prelucra" agentii microbieni, eliminarea unor bacterii patogene, obisnuinta in mediu mucos.


Agentii antiinflamatori sunt de fapt o categorie de factori imuni, rolul lor este: citoprotectori, factori de crestere epiteliala, factori de maturare, enzime care degradeaza mediatorii, substante care leaga enzime, modulatori de leucocite, antioxidanti.


Factorii imunomodulatori intervin in: prevenirea bolilor dupa perioada de sugar, scaderea riscului afectarii cu boli de colon, diabet zaharat, limfoame si altele.
Alaptarea la san poate fi considerata o metoda de protectie imunitara pasiva prin factorii antiinfectiosi oferiti prin acest lapte, prin flora intestinala pe care o induce, prin limitarea contactului cu mediul extern, prin sterilitatea laptelui de san.


Particularitati ale laptelui in compozitia chimica: exista variatii individuale de la o mama la alta, iar la aceeasi mama variatii ale etapei lactatiei, dupa perioadele lactatiei, dupa timp(dimineata-seara), de la un san la altul, precum si la acelasi san de-a lungul mesei(la aceeasi masa laptele de la finalul suptului este mai bogat in lipide si proteine, asta inseamna ca este mai satios si mai hranitor).


Metode de alaptare la san
Sanii necesita o ingrijire speciala inca din timpul sarcinii pentru a putea fi pregatiti de o alaptare sanatoasa si fara probleme. Daca mama ce urmeaza sa alapteze nu va fi pregatita pentru aceasta etapa din viata ei si a copilului, pot sa apara dureri in timpul suptului, dureri foarte mari ce vor creea aversiune fata de urmatoarea masa a copilului si repetandu-se se poate ajunge la intreruperea timpurie a alaptarii la san, sau chiar intreruperea brusca. La acest tablou se adauga adesea si o culpa personala, emotiile nascute in timpul acestui eveniment pot afecta negativ reflexul fiziologic al lactatiei. Psihoprofilaxia este o metoda foarte eficienta in preintampinarea acestei probleme, urmareste in general intreruperea acestui ciclu anxietate-durere.
Cum apare aceasta durere si ce inseamna ea?
La prima alaptare durerea este prezenta in special la inceputul fiecarei mese. Se produce in momentul in care copilul prinde mamelonul si areola si dureaza doar 1-2 minute. Masa in continuare, in mod normal nu este insotita de durere si neplaceri. In primele 2-3 saptamani de alapat la san va fi resimtit acest disconfort, motiv pentru care educatia prenatala are un scop bine definit.
Cand serveste copilul prima masa la sanul mamei?
Este bine ca prima masa sa se produca cat mai repede posibil, asta se intampla in maternitate, dupa cateva ore de la nastere, daca mama nu are probleme si alaptarea este posibila. In maternitate mama este ajutata de personalul pregatit specializat, va fi invatat cum sa se aseze, cum sa tina copilul in brate, cum sa ofere copilului o masa linistita. Copilul dupa nastere este extrem de obosit, el trebuie mentinut treaz in timpul alaptarii la san, metodele sunt aplicarea unor mici stimuli prin pocnituri usoare sub barbie, picioare, brate.
Ce trebuie facut inainte de a alimenta copilul la san?
Mameloanele vor fi spalate cu apa si sapun, daca este posibil cu apa fiarta si racita(starila), la fel si mainile. Pozitia mamei va fi pe un scaun sau fotoliu confortabil in sezut, sau chiar culcata pe o parte si copilul va fi tinut in brate, cu capul pe bratul de langa sanul la care alapteaza. Mama isi va sustine sanul cu degetele libere, cu policele deasupra si restul degetelor sub mamelon, aceasta fiind o tehnica de prindere a sanului pentru a nu asfixia copilul prin blocarea nasului acestuia. Sanul nu este introdus brutal in gura copilului, este atinsa usor cu mamelonul buza inferioara pentru a fi stimulat reflexul de cautare si cel de expulzie a laptelui. Doar cand copilul va deschide gura, sanul poate fi impins usor, sau copilul ajutat incet sa inainteze cu capul spre san. Se urmareste cu atentie pozitia sanului in timpul alaptarii, pozitia corecta este aceea cand mamelonul si o parte din areola mamara sunt in gura copilului, doar asa buzele, gingiile si limba copilului poate masa si expulza laptele din sinusurile colectoare(sunt imediat in spatele areolei).
Cat suge copilul la un san? Este bine sa fie mutat la celalalt san in timpul alaptarii?
Ideal este sa poata fi lasat sa suga la un san pana-l goleste, nu trebuie sa suga obligatoriu de la ambii sani la fiecare masa. Din pacate multe mame isi pierd rabdarea, uneori din lipsa experientei, alteori din anumite temeri care apar, sau din cauza durerii greu de suportat. Mutatul permanent de la un san la altul in timpul alaptarii, nu face altceva decat sa intrerupa masa, sa agite copilul, sa enerveze mama si de aici pana la intreruperea alaptarii partiala sau totala, este doar un pas.
Care este durata unei mese la san?
Masa copilului se consuma relativ repede, in maxim 20-30 minute, nu este bine sa depaseasca mai mult de 30 de minute, pot exista si cazuri particulare cand din anumite motive durata unei mese se poate prelungi. Numarul de mese poate varia pe parcursul a 24 de ore, pot fi intre 8-12 mese(zi si noapte). Durata alaptarii, ca si peridoada din viata copilului, este bine de sustinut in principal in primele 3-4 luni de viata, apoi continuata pana la varsta de 9-12 luni, cu mentiunea ca de la varsta de 6 luni se poate incepe diversificarea alimentatiei.
Ce se intampla dupa supt?
Pozitia copilului dupa supt va fi verticala pana in momentul eructatiei, care poate fi insotita de o regurgitare de lapte. Copilul va adormi imediat, adesea din momentul suptului, sau din momentul asteptarii eructatiei. Mameloanele se curata cu grija cu alcool glicerinat si e bine sa poata fi acoperite cu comprese sterile, fiind o zona sensibila, in special dupa supt.
Cum pot fi pregatiti sanii pentru alaptat?
Masajul sanilor este o metoda foarte eficienta pentru asigurarea unei mese de calitate si fara dureri. Acest masaj se face prinzand mamelonul intre degetul mare si aratator si rotind in sensul acelor de ceasornic si in sens invers cateva minute zilnic. Se pot folosi diverse creme, indicate fiind lanolina neparfumata, unguente cu vitamina A si D sau capsule de vitamina E. Cea mai buna metoda de alaptare poate fi considerata cea cu mese scurte si dese la inceput pentru ca astfel se previn usor iritatiile si durerile. Reflexul de expulzie a laptelui se realizeaza in 3 minute, de aceea mesele pot fi la inceput de 3-5 minute si se pot prelungi cu timpul treptat. Ceea ce mai face actul alaptarii la san este beneficiul adus transformarilor post-partum si anume stimuleaza eliberarea hormonilor care determina contractia musculaturii uterine si eliminarea lohiilor.
Cum se prezinta scaunele copilului alaptat la san?
In prima perioada a vietii, atunci cand este alimentat la san, copilul are scaune putin legate, culoarea este galben-aurie, pana la verde, are in jur de 6-8 scaune pe zi, iar alimentatia mamei se oglindeste in scaunele copilului, in consistenta, frecventa si culoare.
Cum se supravegheaza copilul alimentat la san si ce anume se urmareste?
Se vor urmari in special modificari ale sanului care pot sa apara la primele alaptari: umflarea sanilor datorita evacuarii incomplete a continutului de lapte, anumite fisuri in zona mamelonului sau areolei mamare, precum si unele mai grave(mastita, abces, ducturi obstruate). Se urmareste starea generala a copilului atat in timpul alaptarii, cat si in pauze, curba ponderala saptamanala, scaunele(consistenta, culoare, miros, frecventa).


Legatura senzoriala intre mama si copil in timpul alimentatiei la san
Este foarte greu de exprimat in cuvinte sentimentul de mama si legatura ce se formeaza intre mama si copil in timpul alaptarii la san. Atunci cand este in pantec nevoia de protectie este masurata si exprimata intr-un fel, iar in momentul in care este in bratele mamei se produc o transformare si o schimbare pe plan afectiv si senzorial. Mama reactioneaza instinctiv la tot ce vine din partea copilului, la miscari, sunete, miros, atingeri, la fel si copilul la tot ceea ce vine din partea mamei. Copilul simte si recunoaste mirosul, vocea, atingerea mamei. Se poate spune ca cine nu si-a dezvoltat sau nu a simtit instinctul matern cand copilul se afla in pantec, si-l va dezvolta cu siguranta in timpul primelor alaptari la san. Nimic si nimeni nu poate inlocui ceea ce se naste in urma legaturii create odata cu alaptarea la san.


Contraindicatiile alaptarii la san
Decizia privind privarea de laptele matern este, indiferent de caz, o decizie luata de mama. Exista contraindicatii usoare sau grave care impiedica alaptarea la san.
Contraindicatiile temporare pot veni din partea mamei sau a copilului: fisuri mamare(mamelonare), mastite sau abces mamar, diverse tratamente antimicrobiene si nu numai. Daca problema este doar la un san, se poate alimenta copilul la celalalt san fara probleme, iar sanul afectat are nevoie sa fie evacuat de lapte. O problema ce vine din partea copilului si care poate intrerupe alimentatia la san, este legata de icterul laptelui matern.
Contraindicatiile definitive sunt legate de anumite afectiuni grave ale mamei: boli viscerale, boli neuro-psihice, mame cu HB(s), cu HIV. Cele ce vin din partea copilului sunt mai rar intalnite: galactozemia congenitala, intoleranta ereditara la lactoza, fenilcetonurie, absenta congenitala a formarii chilomicronilor.


Contraindicate mamei in timpul alaptarii
Medicamentele trec in laptele matern, la fel se poate intampla si cu anumite substante din mediul inconjurator(plumbul).
Iata o lista a medicamentelor contraindicate in timpul alimentarii copilului la san si efectele lor asupra copilului:
- anticoagulantele orale de tip cumarinic pot produce coagulopatie si chiar hemoragii severe de diverse tipuri;
- tetracilinele pot colora dentitia definitiva;
- cloramfenicolul poate duce la supresia maduvei osoase reversibila, anemia aplastica prin idiosincrazie, sindrom de "copil cenusiu";
- metronidazolul are actiune mutagena in fertilizarea in vitro;
- radiofarmaceuticele, substantele antineoplazice, antitiroidienele, cele ce contin thiouracil pot determina inhibarea tiroidei copilului;
- cimetidina, litiul, antiepilepticele, atropina, alcaloizi din secara cornuta, afecteaza in mod direct sanatatea copilului;
- ciprofloxacina, ofloxacina afecteaza dezvoltarea cartilajului din articulatiile mari;
- acidul malidixic, nitrofurantoinul, sulfamidele duc la hemoliza la copii cu deficienta eritrocitara;
- unele contraceptive(bromocriptina si clorotiazida) suprima lactatia;
- alcoolul consumat de mama in timpul alaptarii, creeaza somnolenta copilului;
- cafeaua si anumite ceaiuri, ciocolata si bauturile cu cofeina dau agitatie copilului;
- tutunul scade lactatia, precum si reflexul de expulzie.
Exista cazuri cand o mama care alpteaza are nevoie de tratament medicamentos, i se vor cauta tratamente alternative si daca nu sunt compatibile atunci se administreaza medicatia necesara si explicarea riscurilor implicate.


2. PROBLEME SI ACCIDENTE INTALNITE IN TIMPUL ALIMENTATIEI LA SAN
Regurgitarea
Considerata normala, aceasta manifestare, apare la sfarsitul mesei, in momentul eructarii. Este deosebita de varsatura, in eructatie cantitatea de lapte eliminata este mica si nu influenteaza curba ponderala. In anumite cazuri se poate produce si in timpul alaptarii, daca este foarte lacom si flamand copilul, sau daca nu este sustinut corect la san.


Diareea postprandiala
Poate sa survina si in timpul alaptarii si dupa alaptare, scaunele sunt semilichide, galbene, acide, copilul tipa, este agitat, poate fi asociat cu un eritem fesier. Nici in acest caz curba ponderala a copilului nu este influentata. Nu trebuie confundata cu o gastroenterita, este doar un sindrom de colon iritabil. Multe mame incep investigarea copilului, investigatii inutile si chiar adiministreaza antibiotice inainte de depistarea problemei. In alte cazuri, mamele intrerup chiar alimentarea la san considerand ca laptele este factorul principal care determina aceste scaune modificate.


Icterul laptelui matern
Este o forma de icter ce apare in prima saptamana de viata ce apare datorita lipsei de aport sau aport scazut de lapte. Acesta este inca un motiv pentru alegerea alaptarii la san din timp, ceea ce asigura un volum adecvat de colostrum si lapte in intestin. Icterul poate deveni atat de grav ca este nevoie de intreruperea alaptarii la san, reluarea facandu-se dupa aproximativ 2-4 zile. In aceasta problema, riscul de recurenta este foarte mare pentru viitoarele sarcini(70%).


Hipogalactia materna
Este o problema cu o stransa legatura fata de starea fizica, psihica si dieta mamei si de metode deficitare privind alimentatia. Semnele sunt scaderea in greutate, sau stagnarea la o anumita greutate, copilul este infometat si agitat, scaunele sunt rare si inchise la culoare, somnolent, deshidratat. Mamele considera ca atunci cand copilul doarme, nu tipa, nu are scaune, este multumit, acestea sunt de fapt semnele alarmante care trebuie sa indrepte mama cu copilul la medic pentru a interveni de urgenta.


Mastita si abcesul sanului
Acestea sunt urmari ale suptului inadecvat, atunci cand s-a produs staza lactata, fisuri si eroziuni mamare. In general este o problema ce afecteaza doar unul dintre sani, alimentatia se poate face la sanul sanatos o perioada, mama trebuie sa stea la pat in repaus, sa se hidrateze suficient, sa evacueze sanii, se pun comprese umede calde, se administreaza analgezice, antibiotice si se face incizie daca exista abces.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu